Ascensiunea curentelor ultraidentitare și suveraniste nu poate fi explicată exclusiv prin manipulare, ci are la bază cauze structurale, se arată în Raportul Grupului de Reflecție Strategică „România în UE” – Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului, publicat de Administrația Prezidențială.
Potrivit documentului, datele de opinie publică arată că sprijinul românilor pentru Uniunea Europeană este majoritar, dar pragmatic și condiționat – un pro-europenism „prin calcul, nu prin convingere”, ușor de erodat în absența unor beneficii clar resimțite.
Raportul conturează o teză unitară: identitatea națională și cea europeană nu sunt loialități concurente, ci concentrice, iar tensiunea dintre ele nu este inevitabilă, ci indusă politic.
Autorii documentului apreciază că răspunsul la radicalism nu este nici minimalizarea, nici demonizarea, ci buna guvernare, reducerea inegalităților, educația civică și…
