Pandemia a adus în prim-plan nevoia de localizare a producţiei, lanţurile de aprovizionare devin mai scurte, iar România are şansa reală să reducă deficitul uriaş din industria alimentară prin procesare locală, prin creşterea valorii adăugate, scrie Ziarul Financiar.
Cartea pe care trebuie să o joace împreună agrobusinessul şi industria alimentară se leagă direct de statutul României de mare producător agricol şi de mic jucător în industria alimentară.
Corelarea celor două, cu mai multă implicare din partea lanţurilor internaţionale de retail, ar putea schimba faţa unui sector de 12 miliarde de euro în prezent.
Cinci tendinţe în industria alimentară
1. Megatendinţă: conceptul „farm to fork“ al UE câştigă teren şi se regăseşte tot mai des în strategiile şi comunicările companiilor din România. Acesta a fost introdusă în „bucătăriile“ …
